joi, 9 iunie 2011

Mă gândeam zilele astea la faptul că dacă vreau ceva să se întample, va trebui să îmi fac speranţe. Am realizat apoi că de fapt, speranţele sunt născute ca să fie călcate în picioare până la ultima fărâmă.
Ar trebui să încep ceva colecţie cu zile de astea ratate.


Că tot vorbim de speranţe, zilele astea cred că am pierdut-o pe cea în oameni.

Niciun comentariu: