luni, 27 iunie 2011

Am inceput sa am un suflet negru.
Toate drumurile duc spre tine si m-am saturat de asta! M-am saturat sa stiu ca atunci cand voi ajunge, tu nu vei fi acolo. Ca sa scap de asta, am inceput sa-mi pierd noptile cu oameni care, surprinzator, iti poarta numele. Ei ma fac sa imi dau seama ca nu o sa mai intalnesc pe nimeni ca tine si totodata, ei ma fac sa imi pierd speranta. Nu mai este pic de bine in lumea mea. Toata lumea minte, toata lumea se gandeste numai la propria-i persoana, si ma doare sa stiu ca astfel de oameni, sunt "prietenii" mei.
Cel mai tare ma doare ca m-am pierdut pe mine. Mi-am pierdut principiul acela care spunea ca ar trebui sa ai incredere (nu in totalitate, dar sa ai putina incredere) in orice persoana nou aparuta in viata ta, pentru ca n-ai de unde sti ca de fapt ei nu-ti vor raul. Acum am realizat pe ce lucru prostesc am putut sa ma bazez. Nimeni nu-ti vrea binele.
Apoi m-am decis, I'll shut my feelings off. Nu stiu cine m-ar mai putea face sa am incredere in el.

Totusi, uite un lucru bun: macar tu esti fericit, astfel am un motiv sa zambesc.

miercuri, 22 iunie 2011

Nu mai vreau sa vad lume care pleaca.
Daca tot te-ai bagat in viata mea, macar incearca naibii sa ramai acolo.
Ai plecat asa de usor incat m-ai convins si mai tare de ce suntem prieteni. [sau pot spune 'am fost prieteni'?...]

vineri, 17 iunie 2011

Cred ca cel mai bun sfat pe care l-am putea da copiilor nostri ar fi acela sa nu aiba incredere in nimeni. In absolut nimeni. Pana si ultima persoana la care te astepti sa faca asa ceva, o va face.
Si uite ca iar am ajuns in punctul in care cu lacrimi in ochi, ma razbun pe blogul asta idiot. Serios, cand o sa va opriti? Sau mai bin spus, cand o sa incetez sa cred ca mai exista si oameni buni pe lumea asta? Toti va ganditi numai la binele vostru si nimic altceva. Tot ce vorbiti despre bine si asa mai departe sunt niste clisee mai mari ca minciunile pe care le scoateti in fata oricui.

Azi iar m-ati dezamagit...

luni, 13 iunie 2011

Gata!
De data asta chiar am intrecut masura si m-am pierdut...

duminică, 12 iunie 2011

Forgive me for I have sinned.

si inca cum...

joi, 9 iunie 2011

Mă gândeam zilele astea la faptul că dacă vreau ceva să se întample, va trebui să îmi fac speranţe. Am realizat apoi că de fapt, speranţele sunt născute ca să fie călcate în picioare până la ultima fărâmă.
Ar trebui să încep ceva colecţie cu zile de astea ratate.


Că tot vorbim de speranţe, zilele astea cred că am pierdut-o pe cea în oameni.

marți, 7 iunie 2011

"Cu x e Fishy a lui
iar cu y e Fishy a noastra"
Pufosenia